Ne lăsăm?

 Aseară mi-a spus că se lasă de fumat, în timp ce trăgea cu putere-n piept ultimele fumuri, de-am crezut că-i iau foc vârfurile degetelor.
 I-am privit ochii verzi, am zâmbit cu subânțeles, și pentru un moment am tăcut.
 Mi-am spus că gândul ăsta al sau e echivalent cu gândul ăsta al meu: ”De mâine am să mă las de tine”.
 Gândurile sunt egale tocmai pentru că știu prea bine că n-aș putea s-o fac, chiar de-aș încerca. Îmi ești viciu și-mi faci plăcere. Îmi ești viciu și-mi vine să te trag în piept non-stop, ori să te beau până la fund.
 Dacă ți-as spune, pe neașteptate, că de mâine te las, în timp ce ți-as săruta cu foc buzele, m-ai crede? Dacă ți-as spune, pe neașteptate, că de mâine o să te las, în timp ce te-aș strânge la piept, m-ai crede? Nici eu.
 ”Ai spus-o de atâtea ori încât parcă nici rost să-ncerci nu mai are” ți-am zis, și-am râs.
 ”Ai să te lași de fumat? E ca și când te-aș minți c-am să mă las de tine.”

Sal(ă)sa(m)

Neașteptat lucru să-nvăț salsa
Într-un local îmbibat în hormoni.
Plutesc în aer,
Se strecoară în sticlă,
Guști din ei.
Îi aduni în buzunare, în palme,
În priviri, pe buze,
Iar în căldura infernală se preling
Sub haine și în minte.
Dansezi cu ei și bei cu ei,
Râvnești la ei, te joci cu ei.
La final le spui așa:
Să lăsăm lucrurile pe altădată,
Mi-e dor să valsez.