Eu, tu, el, ea

Multe perechi de ochi,
Multe brațe,
Multe buze,
Multe zâmbete,
Multe degete,
Mulți umeri,
Multe râsete,
Multe șoapte,
Multe dorințe.
Care ochi privesc în care ochi?
Care brațe îmbrățișează care trupuri?
Care buze gustă din a cui buze?
Care zâmbete îmi sunt adresate?
Care degete desenează conturul căror trupuri?
Care umeri sunt mușcati și zgâriați?
Care râsete sunt cauzate de stângăciile mele?
Care șoapte-ți plac mai mult?
Care dorințe sunt împlinite, și-n care nopți?

Ce mi-aș spune dac-aș fi tu

Că-mi placi, și nu știu cum s-o spun,
Ce să fac, de ce să fac, cum să fac.
Că-mi placi când mă ți-n brațe,
Că-mi placi când îmi iei mâna între palme,
Că-mi placi când îmi ești geloasă.
îmi placi când te-mpiedici de tocul ușii a doua oară,
Când încerci să faci o glumă și nu-ți reușește,
Când te-nroșești și nu știi să-mi mai vorbești,
Când după două pahare-ncepi să-mi spui vrute și nevrute.
Îmi placi când îmi împrumuți căciula sau paltonul,
Când lași bilețele dimineața înainte să pleci,
Cum mă ți-n brațe strâns pân-adormim.
Când îmi săruți fruntea de nu ai acces la buze,
Îmi place-n căldura brațelor tale,
De grija din privirile tale.

Efectul „tu”

 Când te privesc parcă mă strânge cravata.
 Am un nod în gât, palmele-mi transpiră.
 Încep să tremur, să mă bâlbâi când vreau să-ți spun ce simt,
 Dar prind curaj dup-un sărut, dup-o strângere de mână sau dup-un zâmbet.
 Privirea mi se scurge peste tot, spre tine,
 Gândurile se scurg și ele, și fug de nu le mai pot prinde.
 Te simt în brațe, inima-mi sare prin piept de-mi lasă așa o gaură mare, și se face frig înăuntrul meu.
 N-aud nimic în jurul meu când îmi zâmbești,
 Iar când îmi vorbești nu mă pot concentra la ce-mi spui, decât la privirea ta.
 Când îți aud râsul mă simt plină, cu o inimă mare, gata să explodeze.
 Când ești în preajmă nu te vreau decât pe tine, tot mai aproape și mai aproape,
 Când nu ești în preajmă nu te am decât pe tine-n gând, tot mai mult și mai mult.
 Când te las în urmă parcă las ceva din mine,
 Mi se zguduie pereții și urlu-n mine.
 Când nu-mi vorbești și nu te știu aproape parcă mă strânge cravata iar, mai grabnic și mai tare.